Cănilor, ceștilor, împreună, mie soarbe-mi genelor ape,
Să-mi plouă sau cascade îmi ude de tine, nori picături,
Să-mi curgă, să-mi scalde, să umple golul sub pleoape,
Plutească de tine dorinți, lasă-mi din clipocit crestături.
Lacuri îmi cauți de nuferi, din tine sub cristaluri te văd,
Te spele in valuri pescăruși ce-mi cheamă umed de tine,
În cozi de balene, albastre goniri la maluri, știu să lepăd,
În inimi de flori să-mi alunge nectar ce îl beau din tetine.
La glezne, în palme, pe umeri sa vii plânset să-mi ștergi,
Caldă poveste începută cu tine îmi sapă în mine furtună,
Îmi stropească oceane de tine, mă acopăr umbre de cergi,
Te pierd, să nu mă crezi când de tine îmi plouă, îmi tună.
(05.10.2020)