Mă întunec, doar mă cunoști, la fel de bine știu să răsar,
Nu-mi trebuie de la tine decât de-o palmă, noaptea, zorii,
Mi-aș găsi, poate singur, prin târguri, de luceferi samsar,
Rătăcit fără tine prin ore, cu iluzii m-ar păcăli negustorii.

Le-am învățat cuvinte cu pasul, sub talpă atâtea ninsori,
De-o palmă sărut, să pot printre voci să umblu cuminte,
Ascultă-mi, fără tine, buze îmi pleznesc, de vorbe dresori,
Mi-e teamă că mâine, peste glasuri vor închide morminte.

De-o palmă noi doi cândva, să mă cunosc, să nu mă uit,
Fără tine, m-aș deprinde să nu mă amintesc, sa mă știu,
Mângâie-mi cu tine ce am fost sau fă-mă spre ieri arcuit,
Mai aproape, mai singuri, mai departe de tot, mai pustiu.

(20.03.2021)