Măsoară-mi pletele, vei afla ploaia, vântul, puțin din tine,
Palidă speranța de a-mi fi doar mie, prin toate mă găsesc,
Dacă îmi tremur palma prin fire, nasc furtuni clandestine,
Părul tău este vântul, ploaia, nici eu nu vreau să-i lipsesc.
Măsoară-mi gândurile, sunt marea, cerul și puțin din tine,
Nu-mi sunt pustie cu tot înaltul și adâncul, toate cuprinse,
Prin mine curg bancuri de pești, de cocori sunt visele pline,
Împletită ești cu alge și nori, lasă-ți secunde de mine atinse.
Măsoară-mi ochii, știu lacrima, dragostea, puțin și din tine,
Prind sub pleoape în cete cai sălbatici, dor zăbrelele genelor,
Știu să-mi râdă, în armură de fier pot să lupte, știu să aline,
Templu privirea, lasă-mi pașii să urce pe vie piatra treptelor.
(31.05.2020)