Nu mă răsfiră nimeni, decât mâinile tale,
Mă joacă de-a oarba ale destinului feste,
Sunt clovnul pierdut între zâmbet și jale,
Răsfoiește-mă tu, mă întoarce în poveste.
Nimeni nu-mi sădește, decât mâinile tale,
Mă înhamă destinul peste coarne de plug,
Urechi de potcoave, îmi asurzesc nicovale,
Din pustie miriște, mă transforma în rug.
Nu mă învață nimeni, decât mâinile tale,
Mă cuprinde destinul, mă arde în luturi,
Îmi este jarul poteca, sub gigantice foale,
Tu mă afli ulcior si mă umpli în săruturi.
(15.05.2020)