De ce mă porți cu nume de lună și cui mă chemi noaptea?
Sunt mai viu decât norii sau izvoarele ce curg pe întuneric,
Am în mine răsăritul, mă îmbrac cu zorii și nu știu moartea,
Te-am ales să-mi fii luna, stea de film căzătoare în generic!
De ce-mi strigi numele-n piatră, în care umbră mă cunoști?
Am în mine vulcanul cărnii, ochii mei iți ard povârnișurile,
Știu să te recit, nu mă alunga printre actorii triști și proști
Ești piatră sau mușchi al nordului, nu te prind luminișiurile!
De ce mă aduci lângă tine prin ceață, de ce iți plouă de mine?
Sunt mai aprins ca nisipul deșertului, tu-mi ești fata morgana,
Buzele pot să-ți aștern peste gene, fierbinți în apusuri carmine,
Tu să-mi fi templul ploii, altarul de piatră și de fulger coloana!
(03.05.2020)